Agent Green a depus astăzi observațiile la proiectul de OUG pentru uciderea urșilor

 Către:           Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Bvd. Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti

În atenția :     Domnului Adrian BOȘTEANU, Departamentul de Biodiversitate

E-mail:          cabinet.ministru@mmediu.ro și adrian.brosteanu@mmediu.ro  

 

 

București, 25 Septembrie 2025

 

Opinii, propuneri și sugestii privind proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

 

Stimate domnule Adrian Broșteanu,

 

Dăm curs anunțului ministerului mediului privind consultarea publică cu privire la proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Am pregătit comentarii și sugestii cu culoarea roșie direct în textul proiectului de OUG care sperăm să vă fie de folos. Ideal ar fi ca OUG-ul să nu se dea deloc și să se lucreze la operaționalizara unui plan național de acțiune actualizat, dar dacă continuați acest proces alunecos atunci vă îndemn să luați în calcul propunerile noastre. Pentru realizarea acestor comentarii au contribuit atât experții noștri propri cu studii post universitare în domeniu, cât și persoane din autorități afectate de acest OUG care au acumulat mulți ani de experiențe inutile pe tema conflictului om-urs.

Da-ți-mi voie să vă atrag atenția că din capul locului acest nou OUG panicard vine să ilustreze pe de o parte eșecul ministerului de a asigura coexistența și coadaptarea omului cu ursul prin blocarea planului național de acțiune aprobat încă din anul 2018. Pe de altă parte, proiectul de OUG ne arată că ministerul este fie lipsit de experți în domeniu, fie condus de aceleași grupuri de crimă organizată din domeniul vânătorii de trofee care pas cu pas au ajuns exact unde și-au dorit, indiferent cine a fost ministru în ultimii 6 ani. Anume să ucidă planificat un număr cât mai mare de urși, în orice mediu și să comercializeze părți din exemplare ale acestei specii care este strict protejată până la urmă.

Prioritățile ministerului nu ar trebui să fie măsurile panicarde letale nejustificate ci seturi de acțiuni strategice și planificate care denotă inteligență cognitivă și emoțională specifică speciei noastre care a creat totuși suficientă tehnologie, alta decât armele de foc letale, pentru a asigura coexistența omului cu ursul. Prioritățile ministerului trebuie să ia în calcul cele mai mari amenințări la adresa speciei de urs brun:

• Degradarea habitatului natural care nu mai este demult într-o stare favorabilă de conservare. Habitatul natural a fost restrâns la unele zone montane, este fragmentat și insuficient de vast exclusiv în urma proastelor decizii ale ministerului mediului din ultimii 26 de ani. Doar 1% din suprafața țării este strict protejată în mici enclave disipate, iar restul teritoriului este profund degradat și destructurat, motiv pentru care Agent Green a făcut plângerile necesare la Comisia Europeană în anul 2019, iar infringementurile începute în 2020 continuă, semn că România este încă pe drumul cel rău
• Schimbările climatice
• Lipsa de educație a autorităților și a publicului care în ultimii 5 ani a condus la persecuția ursului de către om și chiar la demonizarea speciei de urs brun la un nivel fără precedent și dificil de remediat

OUG-ul este dominat de o neasumare a guvernului pentru specia de urs brun care rămâne totuși o specie strict protejată prin convenții internaționale și legislația europeană.

Orice măsură de control a populației prin mijloace letale sau utilizarea altor metode care ar putea avea un impact negativ asupra supraviețuirii ursului trebuie tratate cu cea mai mare precauție, având în vedere varietatea amenințărilor cu care se confruntă urșii bruni. Urșii bruni trebuie să aibă habitate sigure și să evite persecuția umană (Weaver și colab., 1996, Estes și colab., 2011, Ripple și colab., 2014, Darimont și colab., 2015). Un urs brun are nevoie de un habitat mare, lipsit de conflicte umane, în scopul de a căuta hrana, perechea, adăpostul și locațiile pentru bârlog. Un habitat ideal pentru urșii bruni trebuie să beneficieze de o distribuție adecvată și abundență a resurselor trofice r pentru ca urșii să se dezvolte armonios. În plus, o altă amenințare critică pentru urși este incursiunea utilajelor motorizate în habitatele lor (Craighead 2002).

În plus, mulți cercetători au susținut că schimbările climatice au efecte dăunătoare asupra urșilor prin modificarea suplimentară a disponibilității surselor de hrană în habitatul lor. Concluziile lor demonstrează că guvernul român trebuie să trateze impactul schimbărilor climatice asupra urșilor bruni cu cea mai mare seriozitate. De exemplu, Bojarska și Selva (2012) au efectuat o revizuire globală a selecției surselor de hrana pentru urs în raport cu dispunerea geografică (latitudine, longitudine, altitudine) și cu o multitudine de variabile de mediu cum ar fi durata și grosimea stratului de zăpadă.

Aceștia au descoperit că ceea ce a constituit unii dintre “cei mai importanți factori care afectează ecologia hranei ursului brun” sunt “condițiile de temperatură și zăpada” (Bojarska & Selva 2012). Au determinat că poate fi de așteptat ca schimbările climatice să influențeze foarte mult obiceiurile alimentare ale urșilor bruni prin schimbări în disponibilitatea alimentelor, modelele de hibernare, cerințele nutriționale și energetice și comportamentul de hrănire. Temperaturile crescânde la nivel global produc ierni mai scurte cu zăpadă mai puțină, mai ales în latitudinile nordice și zonele înalte (Sagarin & Micheli 2001, Wilmers & Post 2006).

Schimbările climatice pot afecta obiceiurile de hrănire ale ursului brun, prin modificări ale distribuției și fenologiei plantelor. Ca răspuns la temperaturile mai ridicate, Rodriguez și colab. (2007) au demonstrat o scădere pe termen lung a contribuției hraneiîn alimentația ursului brun în timpul sezonului hiperfagic, atunci când urșii bruni consumă în mod obișnuit cantități mari de fructe pentru a acumula grăsimi pentru perioada de hibernare și pentru o reproducere reușită. Schimbările în calendarul și abundența fructelor, culegerea fructelor și ghindelor, scăderea disponibilității fructelor de calitate superioară pot avea consecințe importante asupra dinamicii spatiale a populației de urși bruni forțându-i să se deplaseze  către zonele subcarpatice unde sunt situate și comunitățile umane (Rodriguez și colab., 2007).

Dacă vor dispărea resursele alimentare principale pentru urșii bruni, fără modificarea corespunzătoare a calendarului resurselor alimentare alternative, ar putea apărea un deficit serios în alimentație. (Bojarska și Silva 2012, pag. 133-4). Din studiile stiințifice actuale disponibile este clar că: schimbările climatice amenință și vor continua să amenințe urșii bruni prin modificarea în mod nefavorabil a habitatului lor.

Dorresteijn și colab. (2014) au studiat coexistența ursului brun cu omul în Transilvania, România. Cercetătorii au descoperit că “urșii și oamenii coexistau relativ pașnic, în ciuda conflictelor ocazionale”. Cheia acestei coexistențe a fost: 1) disponibilitatea zonelor împădurite care sunt legate de populațiile de urși din Munții Carpați; 2) utilizarea managementului tradițional al animalelor pentru a minimiza daunele produse de urși; și 3) o anumită toleranță a păstorilor la conflictul ocazional cu urșii.

Dorresteijn și colab. au constatat că activitatea urșilor nu era legată de așezările umane, iar compensațiile pentru pierderile în rândul animalelor nu influențează atitudinea oamenilor față de urși.

Din aceste studii reiese că relația conflictuală dintre oameni și urși este scăzută în regiunile României, unde cotele de vânătoare și, probabil, populațiile de urși sunt cele mai ridicate. În mod clar, afirmațiile potrivit cărora este nevoie de vânătoare pentru a aborda conflictul dintre oameni și urși în această regiune sunt false.

Co-adaptarea și co-existența cu urșii bruni din România sunt esențiale pentru siguranța populației umane, a animalelor și a agriculturii.

Agent Green recomandă ministerului mediului trebuie să operaționalizeze un nou plan de acțiune care să impună cu fermitate co-adaptarea și co-existența cu urșii bruni din România. Co-adaptarea și co-existența trebuie să se producă dacă dorim ca urșii să continue să existe; ceea ce înseamnă că oamenii trebuie să fie dispuși să împartă habitatul și să tolereze nivelul scăzut de risc pe care aceștia îl reprezintă (Dubois și colab., 2017, Carter și Linnell, 2016, Chapron, Guillaume și colab., 2016). Oamenii trebuie să-și contracareze propria tendință de “hiperprădător” al altor specii și a habitatelor acestora (Darimont și colab., 2015, Chapron și López-Bao, 2016).

În 2015, un grup de cadre universitare, reprezentanți ai industriei și organizații nonguvernamentale de pe cinci continente s-au întâlnit la un atelier de lucru de 2 zile pentru a dezvolta primele principii internaționale pentru luarea deciziilor etice în controlul vieții sălbatice. Concluziile acestui grup au fost publicate și sunt rezumate după cum urmează:

“Ei au determinat că eforturile de conservare a vieții sălbatice ar trebui să înceapă ori de câte ori este posibil prin modificarea practicilor umane care provoacă conflicte între om și viața sălbatică și prin dezvoltarea unei culturi a co-existenței; faptul că sunt produse pagube semnificative persoanelor, proprietăților, mijloacelor de trai, ecosistemelor și/sau altor animale să fie justificat prin dovezi; existența obiectivelor măsurabile bazate pe rezultate, care sunt clare, realizabile, monitorizate și adaptabile; reducerea previzibilă a bunăstării animalelor să se producă celui mai mic număr de animale; să fie informați cu privire la valorile comunității, precum și la informațiile științifice, tehnice și practice; să fie integrate în planurile de gestionare sistematică pe termen lung; și să se bazeze mai degrabă pe specificul situației decât pe etichetele negative (dăunătoare, prea numeroase) aplicate speciilor țintă. Recomandăm ca aceste principii să ghideze dezvoltarea standardelor și deciziilor și implementarea standardelor internaționale, naționale și locale “(Dubois și colab., 2017).

Suntem conștienți că, în zonele rurale, poate fi dificil să trăiești cu urși. Atunci când proprietatea este deteriorată (inclusiv casele, culturile, animalele, silvicultura comercială etc.), despăgubirea ar trebui să fie prompt livrată, cu ajutorul autorităților locale. În acest fel, toleranța oamenilor față de urși se va îmbunătăți, reducând riscul și frecvența braconajului din răzbunare.

În situații extreme, în care urșii reprezintă într-adevăr un risc pentru populația umană și/sau proprietatea acesteia, Ministerul Mediului ar trebui să dispună de un Plan de urgență (la nivel național sau administrativ) pentru ca acesta să intervină, de la caz la caz , pentru a elimina situațiile periculoase. Acest Plan de urgență ar trebui să fie separat definitiv de orice fel de cote de recoltare care ar putea fi alocate managerilor și ar trebui să prevadă clar că domeniul său specific și unic este de a aborda cazurile extreme. Măsura letală trebuie să fie una excepțională și aplicată exclusiv în fața unuii pericol iminent când capturarea și relocarea nu au fost tehnic posibile. Urșii habituați nu pot fi relocați decât în sanctuare în habitat natural securizat pe care statul trebuie să le asigure ca obligație morală și legală în urma eșecului de a asigura coexistența și coadaptarea omului cu ursul. Trofeele din intervențiile letale nu ar trebui să facă obiectul tranzacțiilor comerciale, prevenind astfel uciderea frauduloasă a urșilor deghizată în situație de urgență. Toate exemplarele ucise trebuie incinerate.

Nu se pune problema că se vor pierde bani la bugetul de stat dacă vânătoarea de trofee ar fi complet interzisă. Din contră. Dumneavoastră v-ați întrebat oare câți bani se pot face pozând și filmând în mod organizat un urs de o infinitate de ori în comparație cu un singur glonț pentru același urs? Cei de la Centrul de Turism Responsabil din Washington, D.C. au arătat în studiul lor (pe care vi-l recomand) că agențiile de turism care se concentrează pe observarea, fotografierea și filmarea urșilor în regiunea British Columbia au generat de 12 ori mai mulți bani decât partidele de vânătoare organizată.

Agent Green consideră, prin urmare, că este necesar ca autoritățile statului să stabilească obiective specifice de conservare, bazate pe obiectivele de mediu, sociale și economice – baza pentru informarea actuală și în timp util despre specii. Pentru a facilita colaborarea dintre părțile interesate, sunt necesare transparența decizională și predictibilitatea în stabilirea obiectivelor, măsurilor și acțiunilor propuse. Doar în acest fel este posibil să se faciliteze nu numai menținerea unui climat social echilibrat, ci și menținerea unui cadru etic și nediscreționar în sistemul de gestionare a populației de urs brun din România.

În plus, susținem propuneri de efectuare a studiilor privind impactul activităților de culegere a ciupercilor și fructelor de pădure asupra populației de urs brun și determinarea impactului urșilor bruni asupra speciilor prădate (cerb, căprioară, mistret), cu implicații asupra vânătorii și sectoarelor agricol și forestier. Cu toate acestea, am recomanda ca astfel de studii să fie efectuate de către agenții independente, astfel încât să se asigure că rezultatele nu vor fi părtinitoare pentru a servi intereselor private.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă ofer în continuare propunerile Agent Green pentru îmbunătățirea proiectului de OUG.

 

Cu îngrijorare,

Gabriel Păun
Președinte Agent Green
United Nations Champion of the Earth

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Având în vedere obligaţia instituţiilor statului de a garanta drepturile constituţionale ale persoanelor, cum ar fi dreptul la viaţă şi integritate corporală, precum şi dreptul de proprietate,

Ținând cont de faptul că măsurile luate până în prezent nu au răspuns eficient problemei atacurilor unor exemplare de urs brun asupra persoanelor, prezenţa acestora în spaţii publice sau private, producerea de pagube materiale în gospodăriile populaţiei fiind în continuă creştere,

Întrucât art. 16 lit. c) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, menţionează explicit situaţiile în care un stat membru poate interveni asupra efectivelor speciilor strict protejate, cu condiţia să nu fie alternative satisfăcătoare pentru derogare, astfel: „(c) în folosul sănătăţii şi siguranţei publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic şi în situaţii care ar avea efecte benefice de importanţă majoră asupra mediului;”,

Ținând cont de faptul că statutul actual de conservare a speciei urs în România este favorabil, ceea ce a determinat o creştere a numărului de exemplare ale căror acţiuni în intravilanul localităţilor pun în pericol siguranţa şi securitatea persoanelor, precum şi a bunurilor acestora,

Având în vedere că de-a lungul timpului, s-a constatat că procedura şi modalitatea de acțiune nu corespund unor situaţii actuale, speciale, care impun intervenţia imediată în incidentele provocate de exemplarele de urs brun în intravilanul localităţilor, astfel fiind necesară crearea unui cadru legal care să permită înlăturarea de îndată a riscurilor cauzate de atacul exemplarelor de urs,

Luând în considerare faptul că este nevoie urgentă de crearea unei stări de siguranţă a persoanelor în zonele cu exemplare de urşi, prin reducerea şi combaterea acţiunilor şi atacurilor acestora în intravilanul localităţilor,

Având în vedere că neadoptarea unor măsuri care să conducă la soluţionarea de urgenţă a atacurilor urşilor asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor, ar perpetua o situaţie care pune în pericol siguranţa şi securitatea persoanelor pe teritoriul României,

Întrucât elementele antemenţionate vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgență şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 26 iulie 2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 197/2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (3), după litera c) se introduce o nouă literă, lit. c¹), cu următorul cuprins:

”c¹) intervenție prin tranchilizare și mutare – acțiunea umană imediată, specializată, de capturare, tranchilizare și mutare a unui/unor exemplar/ exemplare de urs brun, în cadrul aceluiași fond cinegetic sau într-un fond cinegetic limitrof în cazul municipiilor și parcurilor naționale, indiferent de stadiul de dezvoltare biologică sau de sexul acestuia/acestora, care prin acțiunile sale poate amenința viața ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora;”

mutarea exemplarului/exemplarelor de urs brun fiind realizată numai după marcarea acestora în vederea monitorizării.

2. La articolul (1) alineatul (3), litera d) se modifică după cum urmează:

”d) intervenție prin tranchilizare și relocare – acțiunea umană imediată, specializată, de capturare, tranchilizare și relocare în alt fond cinegetic a unui/unor exemplar/exemplare de urs brun, indiferent de stadiul de dezvoltare biologică sau de sexul acestuia/acestora, care prin acțiunile sale poate amenința viața ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora;”

relocarea exemplarului/exemplarelor de urs brun fiind realizată numai după marcarea acestora în vederea monitorizării.

3. La articolul 1 alineatul (3), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:

”i) urs habituat – exemplar din specia urs brun care, în urma contactului repetat și necontrolat cu omul și a accesului frecvent la surse antropice de hrană, are un comportament deviat, pierzând reacția naturală de evitare a prezenței umane și generând riscuri crescute pentru integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora.”

4. La articolul 2, alineatele (1) și (2) se modifică după cum urmează:

”(1) În vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru asigurarea serviciilor de specialitate privind alungarea, relocarea, mutarea ori extragerea prin împuşcare a exemplarelor de urs, unitatea administrativ-teritorială încheie un singur contract de prestări servicii de permanenţă/intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun cu un singur gestionar al fondului/fondurilor cinegetic/cinegetice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, cu respectarea legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice. Modelul de contract de prestări servicii de permanenţă/intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun încheiat cu gestionarul este prevăzut în anexa nr. 1.

gestionarul fondului cinegetic pe raza căruia a fost semnalată prezența /atacul unui /unor exemplare de urs brun are obligația de a întreprinde actiunile de permanență/intervenție imediată pentru prevenirea și și combaterea atacurilor de urs brun precum și a acțiunilor de prevenire a habituării acestora, cheltuielile generate în urma acestor  activităti fiind decontate de către MMAP prin structurile Gărzii Forestiere competente teritorial.

 

(2) În vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și pentru asigurarea serviciilor de specialitate privind tranchilizarea, mutarea și relocarea ori extragerea prin eutanasiere a exemplarelor de urs, unitatea administrativ-teritorială încheie un singur contract de prestări servicii de permanență/intervenție imediată cu un singur medic veterinar de liberă practică, cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice. Modelul de contract de prestări servicii de permanență/intervenție imediată încheiat cu medicul veterinar de liberă practică se aprobă prin ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor, care se elaborează în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”

5. La articolul (2) alineatul (3), litera b) se modifică după cum urmează:

”b) personalul structurilor de jandarmi/poliție/poliție locală competente teritorial, aflat în serviciu în zona unde a fost semnalată prezența exemplarului de urs;”

6. La articolul 2, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:

”(5) Membrii echipei de intervenție pot comunica folosind mijloace electronice de comunicare la distanță, cu înregistrarea și păstrarea comunicărilor purtate la fiecare intervenție.”

7. La articolul 4, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

”(1) Intervenția imediată asupra exemplarelor de urs se efectuează gradual prin următoarele metode:

1. a) alungare prin diverse mijloace eficiente dintre care nu trebuie să lipsească niciodată armele de foc neletale cu gloanțe din cauciuc

a1) tranchilizare și mutare;

1. b) tranchilizare și relocare;
2. c) extragere prin eutanasiere sau împușcare.”

 

8. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

”(1¹) În situația în care prezența unui exemplar de urs este semnalată în intravilanul localităților, nu se aplică condiția gradualității prevăzută la alin. (1), cu excepția puilor de urs mai mici de un an.”

decizia fiind motivată și argumentată sub semnătură, la raportul de eveniment fiind atașate declarații ale martorilor,persoanei/persoanelor vătămate și /sau persoanele păgubite.

Neaplicarea conditiei gradualitatii se aplica numai in cazul exemplarelor ce urs habituate habituat care în urma evaluarii comportamentului animalului sălbatic sunt incadrate in categoria de risc mare conform punctului 2.1. din  Anexa 2 – PROCEDURA privind modul de acţiune a instituţiilor responsabile în gestionarea intervenţiilor în cazul incidentelor generate de specia Ursus arctos (urs brun)

 

9. La articolul 4, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

”(2) În cazul intervenției prin tranchilizare și mutare, tranchilizare și relocare, precum și al extragerii prin eutanasiere sau împușcare, nu este necesară eliberarea prealabilă a autorizației de recoltare/capturare prevăzute în Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din flora și, respectiv, fauna sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare.”

10. La articolul 5, alineatele (2) și (3) se modifică după cum urmează:

”(2) În cazul în care exemplarul de urs brun amenință viața ori integritatea corporală a persoanelor, echipa de intervenție procedează imediat la eutanasierea sau împușcarea acestuia.

(3) Marcarea şi monitorizarea exemplarelor tranchilizate care urmează a fi mutate/relocate se realizează prin montarea de colare GPS sau prin montarea de crotalii auriculare şi microcip, care nu afectează în niciun fel integritatea corporală a acestora.”

Propunere de modificare alin. 3:

(3) În cazul exemplarelor tranchilizate care urmează a fi mutate/relocate, marcarea şi monitorizarea exemplarelor se realizează, obligatoriu, prin montarea de colare GPS sau prin montarea de  microcip, care nu afectează în niciun fel integritatea corporală a acestora.”

 

11. La articolul 5, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2¹), cu următorul cuprins:

”(2¹) În cazul în care exemplarul alungat revine și produce daune bunurilor proprietate publică și privată, echipa de intervenție procedează imediat la tranchilizarea și mutarea/relocarea acestuia.”

În cazul primei intervenții prin alungare a unui exemplarul de urs brun acesta va fi marcat folosind bile cu vopsea permanentă (sau alt mijloc de marcare care să permită identificarea animalului sălbatic în cazul în care acesta revine).

 

12. La articolul 5, partea introductivă a alineatului (4) și litera a) se modifică după cum urmează:

”(4) Extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare se poate face în următoarele situații:

1. a) dacă intervențiile din extravilan prin metoda alungării, respectiv a tranchilizării și mutării/relocării nu dau rezultate și gradul de risc se modifică la nivel mare, conform procedurii de evaluare a riscului;”
2. La articolul 5 alineatul (4), după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a¹), cu următorul cuprins:

”a¹) dacă exemplarul de urs brun a fost semnalat în intravilanul localităților și are vârsta mai mare de un an;”

Și pune în pericol siguranța sau securitatea/viața sau integritatea corporală a persoanelor/integritatea bunurilor acestora/viața animalelor domestice aflate în curți sau gospodării cu respectarea prevederilor HG 3/2023.

 

14. La articolul 5 alineatul (4), după litera f) se introduce o nouă literă, lit. g), cu următorul cuprins:

”g) în cazul urșilor habituați.”

15. La articolul 5, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:

”(6) Prin excepție de la alin. (1) și alin. (5), în cazul în care prezența exemplarelor de urs este semnalată în intravilanul localităților, intervenția imediată asupra acestora se efectuează prin oricare din metodele prevăzute la art. 4 alin. (1). Această măsură nu se aplică în cazul puilor de urs mai mici de 1 an.”

16. La articolul 6, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

”(3) În cazul exemplarelor de sex feminin, intervenția imediată se va efectua cu precădere prin metoda alungării sau prin metoda tranchilizării și mutării/relocării, cu excepția prezenței în intravilan; în cazul extragerii prin eutanasiere/împușcare a unui exemplar de sex feminin cu pui de maxim 1 an, puii sunt relocați de către personalul de specialitate al gestionarului, de urgență, în cadrul unor centre de reabilitare specializate sau la adăposturi autorizate.”

La articolul 11, alineatul (1), lit. d se modifică după cum urmează:

1. d)conducătorul efectivelor de jandarmi/ poliție/ poliție locală care participă la intervenția imediată,
2. La articolul 12, alineatele (1) și (2) se modifică după cum urmează:

”(1) În cazul extragerii prin eutanasiere sau împușcare, gestionarea exemplarului de urs brun se face de către gestionar sau Garda forestieră, după caz.

(2) Blana şi craniul exemplarului extras conform prevederilor alin. (1), preparate de către gestionar rămân în gestiunea acestuia, în cazul extragerii de către gestionar, sau se predau gărzii forestiere în cazul în care extragerea a fost realizată de către personalul desemnat al acestora și rămân în proprietatea publică a statului.”

18. La articolul 13, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

”(3) Costurile prevăzute la alin. (1) se decontează la cererea gestionarului de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în limita tarifelor standard stabilite prin ordin al Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în baza documentelor justificative depuse de către unitățile administrativ-teritoriale la Gărzile forestiere, în maxim 30 zile calendaristice de la facturarea acestora, iar contractul de prestări servicii să prevadă obligația gestionarului de a efectua un număr acțiuni de îndepărtare a ursului brun, cu precădere în intravilan.

19. Articolul 14 se va completa după cum urmează:

Lucrătorii de Poliție, Poliție Locală și Jandarmerie  sunt obligați să se autosesizeze cu privire la prezența unui/unor, exemplar/exemplare de urs în intravilanul localităților, căi de comunicație și să convoace prin cadrul dispeceratelor proprii echipa de intervenție pentru intervenție la fața locului.

20.Articolul 15 se va completa după cum urmează:

Neprezentarea reprezentanților U. A. T. (primar /vice-primar)la fața locului în vederea constituirii echipei de intervenție, în urma semnalării prezenței / conflict om-urs, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5000 lei la 10000 lei, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât potrivit legii penale, constituie infractiune.

Lucrătorii de Poliție și Jandarmerie aflați la fața locului în cadrul echipei de intervenție, în cazul exemplarului/exemplarelor de urs brun habituat/habituați fac verificări cu privire la modul /cauza care a dus la habituarea acestora, luând masuri de sanctionare a persoanelor responsabile conform prevederilor legale, respectiv legea 407/2006.

Obs: Costurile să fie achitate direct către gestionar de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor,

Art. II. Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 23 alineatul (1), după litera w) se introduc două litere următorul noi, lit. x) și y cu următorul cuprins:

 

”x) hrănirea sub orice formă a exemplarelor de urs (Ursus arctos L.), în intravilanul și extravilanul localităților, a căilor de acces/căilor de comunicație, traseelor turistice, cu excepția hrănirii complementare și a celei de abatere realizată de gestionarul fondului cinegetic în condițiile legii.

1. y) efectuarea de turism cinegetic/wildlife în vederea fotografierii exemplarelor de urs aflate pe marginea cailor de acces/cailor de comunicații ;
2. La articolul 48 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, lit. d¹), cu următorul cuprins:

”d¹) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. x), cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei;” pentru persoane juridice și cu amendă de la 5000 lei la 20000 lei, pentru persoane fizice. Sancțiunile fiind majorate de doua ori în caz de repetare în decurs de un an.

d2) încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 23 alin (1) lit. y, cu amenda de la 20000 lei la 50000 lei.

 

 

PRIM MINISTRU

Ilie BOLOJAN